CCeasornicarii se vad nevoiti sa se specializeze in mai multe domenii ce tin de orologerie datorita cererilor de pe piata. Companiile angajeaza din ce in ce mai multi ingineri cu una sau mai multe specializari. In ziua de azi nu mai este deajuns sa fii un ceasornicar traditional, nu pentru companii cel putin.
Una dintre multele cai de exploatare a industriei de ceasuri elvetiene este cea bazata pe tehnologie. In cautarea perfectiunii companiile au angajat tot mai multi specialisti. Au angajat ingineri chiar si pentru design. Cu cat au mai multe specializari in domeniu, cu atat mai bine. Numarul de angajati in ultimii zece ani a crescut, iar numarul celor cu studii superioare si cel putin o specializare a crescut si el de la 9% la 16% din staff-ul companiilor. Multe companii au ales aceasta cale pentru ca clientii sunt tot mai pretentiosi, cerand o precizie si o fiabilitate sporita.
Unele companii, cum ar fi IWC sau sora mai mica de la Rolex, Tudor, au lansat colectii intregi de ceasuri proiectate de ingineri. Guy Semon de la Tag Heuer este de parere ca imaginea ceasornicarului la bancul sau de lucru este dintr-o alta era. Pentru a atinge un anumit nivel de performata acum este nevoie de cunostinte mai vaste, acestea accelerand ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii. Am putea spune ca industria ceasurilor a intrat in era hight-tech.
In timp ce ceasornicaria traditionala este legata de mecanica fundamentala, actualele ceasuri au devenit o combinatie intre trei discipline: arta, tehnologie si stiinta.
Radu (22-11-2010 ; 8:01 pm) #
Mai multe exemple, por favor?
E un subiect foarte interesant, care ar merita mai multa atentie, eventual chiar o serie de posturi de sine statatoare. Desi cred ca ar trebui totusi luat in calcul si fenomenul complicatiilor in cadrul ceasurilor.
Tocmai de aceeas sugerez o categorie de posturi care sa se axeze pe explicarea detaliata a complicatiilor (ratrapante, tourbillon, calendar perpetuu) + exemple aferente. Nu-i asa ca suna bine?